Genomul lui Beethoven a fost descifrat din părul compozitorului Ludwig van Beethoven, la două secole de la moartea sa. Cercetătorii britanici au descoperit ce boli i-au marcat ultimii ani de viață, diminuarea auzului dar și amănunte neștiute din viața familiei sale.
Bolile de care a suferit Beethoven, descoperite la două secole de la moartea sa
Dorința lui Beethoven pare să se fi îndeplinit, la secole de la moartea sa. În 1802, Ludwig van Beethoven i-a cerut medicului său, J.A. Schmidt, să-i descrie public pierderea progresivă a auzului și problemele gastro-intestinale după moartea sa, astfel încât „pe cât posibil lumea să fie cel puțin împăcată cu mine”, potrivit RADOR. De atunci, cauzele morții lui Beethoven au rămas un mister.
În prezent, după două secole, o echipă de oameni de știință i-a îndeplinit dorința și, după ce i-a analizat ADN-ul a cinci șuvițe de păr – autentificate anterior morții sale, pe 27 martie 1827. Nu a fost găsită însă o explicație pentru surditatea sau problemele gastrointestinale de care suferea, dar a descoperit că celebrul compozitor avea o predispoziție genetică la boli hepatice.
Sursa: 20minutos.es
Detaliile cercetării făcute de Universitatea din Cambridge (Marea Britanie), Centrul Beethoven San Jose și Societatea Americană Beethoven din California (Statele Unite), Universitatea KU Leuven (Belgia), Universitatea din Bonn, Beethoven- Haus de Bonn și Institutul Max Planck pentru Antropologie Evoluționistă (Germania), au fost publicate în revista „Current Biology”.
„Scopul nostru a fost să facem lumină asupra problemelor de sănătate ale lui Beethoven, inclusiv pierderea progresivă a auzului, care a început din copilărie până în jurul vârştei de 20 de ani și a dus la surditate funcțională în 1818”, explică Johannes Krause, de la Institutul Max Planck.
Echipa de cercetători a căutat și posibila origine genetică pentru afecțiunile gastrointestinale cronice și bolile hepatice (cel mai probabil ciroză) de care se plângea Beethoven, ce i-au adus moartea în 1827, când avea 56 de ani.
ADN-ul însă nu a găsit vreun răspuns la niciuna dintre aceste probleme de sănătate, dar a descoperit factori genetici pentru boala hepatică și dovezi că a suferit de o infecție cu virusul hepatitei B în lunile de dinainte de moarte, agravată de alcool și de riscul unor factori ereditari în cazul compozitorului german.
„Putem deduce din volumele sale Caiete de conversație, pe care le-a folosit în ultimul deceniu al vieții sale, că Beethoven consuma regulat alcool, deși este dificil să se estimeze cantitatea la care ajunsese”, explică Tristan Begg, autorul principal al studiului și cercetător la Cambridge. În timp ce majoritatea surselor biografice menționau că Beethoven ar fi consumat alcool în cantități moderate, în raport cu standardele vieneze de la începutul secolului al XIX-lea, este probabil să fi ajuns însă la cantități de alcool care, potrivit datelor de astăzi, sunt complet dăunătoare pentru ficat.
Despre diminuarea auzului – hipoacuzie, de care suferea, analiza ADN-ului nu a reușit să identifice o bază genetică clară, deși cercetătorii avertizează că studiul nu este suficient pentru a exclude această ipoteză, potrivit 20minutos.es, citat de RADOR.
Autorii noului studiu nu au găsit însă vreo explicație genetică pentru problemele gastrointestinale ale lui Beethoven, dar apreciază că boala celiacă și intoleranța la lactoză „sunt foarte puțin probabile” în acest caz.
„Nu putem spune definitiv ce l-a ucis pe Beethoven, dar acum putem confirma cel puțin prezența unui risc ereditar semnificativ și a infecției cu virusul hepatitei B”, conchide Krause.
„Având în vedere istoricul medical cunoscut, este foarte probabil ca o combinație a acestor trei factori, inclusiv consumul de alcool, să acționeze în mod concertat, dar cercetările viitoare vor trebui să clarifice măsura în care fiecare factor a fost implicat”, adaugă Tristan Begg.
Detalii surprinzătoare despre viața de familie a lui Beethoven, la două secole de la dispariția sa – Secretele din șuvițele de păr
Surprize neașteptate despre viața de familie a celebrului compozitor. ADN-ul lui Beethoven arată că cromozomul lui Y nu se potrivește cu acela al niciunei dintre cele cinci rude actuale care îi poartă numele de familie și au, conform înregistrărilor genealogice, un strămoș patern comun. Mai exact, cromozomul Y al lui Beethoven cu cei cinci membri ai familiei van Beethoven care mai trăiesc astăzi, „sunt profund divergenți”, spune Tristan Begg.
Ceea ce dezvăluie o posibilă aventură extraconjugală chiar a tatălui lui Beethoven sau o legătură de dinainte de căsătorie, din care s-a născut un copil.
George Church, specialist în tehnologie moleculară la Școala Medicală Harvard, care nu a fost implicat în studiu, concluzionează că „o legătură sexuală preconjugală sau extraconjugală” a dus la un individ cu un tată diferit, cândva în strămoșii recenți ai lui Beethoven.
Concluzia cercetătorilor este că, la un moment dat, în generațiile din partea tatălui lui Beethoven a avut loc un „eveniment” extraconjugal sau de dinaintea căsătoriei din care a apărut un „copil din flori”.
„Această constatare sugerează un eveniment de paternitate extraparentală în linia sa paternă între concepția lui Hendrik van Beethoven la Kampenhout (Belgia) în jurul anului 1572 și concepția lui Ludwig van Beethoven șapte generații mai târziu, în 1770, la Bonn (Germania)”, a mai spus Begg.
